miercuri, decembrie 17, 2008
Sanie cu zurgalai
Frumosi sunt calutii tai, hei
Dar mai frumosi sunt ai mei,
Ca le dau apa cu mei,
Si zboara ca niste zmei.
Si mai frumoasa-i mandra mea,
Diseara ma duc la ea,
Sanie cu zurgalai.
De-o vrea mandra, de n-o vre
Deseara ma duc la ea, hei
Obosit cum oi putea
Ma duc deseara la ea
Sanie cu zurgalai
Obosit si plin de apa
Ma duc la ea ca mi-i draga,
Sanie cu zurgalaï.
Scrisoare catre Mos Craciun
Iata ca a venit vremea sa-ti scriu si eu o scrisoare.
Si,uite,Mosule,nu credeam ca-ti voi mai trimite alta...Stiu ca o singura data ti-am scris.Iti mai aduci aminte ce ti-am cerut?Tin minte si-acum,eram in clasa I...Stateam in casa pe pat si eram toata infrigurata, abia venisem de afara si toti copii au zis ca iti scriu sa le aduci foarte multe jucarii si eu ma-m gandit ca sa-ti scriu si eu.
Nu,Mosule...De data asta nu-ti voi cere nici o insigna,nici catelul ala mare de plus din vitrina magazinului cel mare din centru,ce era visul oricarui copil,si pe deasupra,imi purta si numele...
Ti-as putea cere iubire,ti-as putea cere pace si ti-as putea cere bine.Dar asta nu sta in puterea ta,Mosule.Asta sta numai in noi.O singura raza de lumina ar putea aduce toate astea...O raza de lumina ce i-ar putea face pe toti sa fie un pic mai buni.
Ti-as putea cere sa-l am pe el langa mine,dar poate ca locul lui nu e aici.Atunci,ti-as putea cere doar sa-l stiu mereu aproape,sa am un punct de sprijin atunci cand imi fuge pamantul de sub picioare,si doar sa-i pot privi ochii si sa-mi revin cat de cat,si sa revin pe linia de plutire,dar stiu ca asta o voi avea.
Si-atunci,ce-mi ramane mie sa-ti cer,Mosule?
Nu-mi ramane decat sa te rog ca fiecare lacrima atat de fierbinte ce-a durut vreodata,s-o ingheti si s-o transformi intr-un fulg de zapada.Si-atunci ar ninge,Mosule,ar ninge si totul s-ar imbraca in alb,si-ar fi stralucitor.Si s-ar risipi norii,si in toata natura,alba si stralucitoare,din lumina stelelor,ar ajunge pe pamant o raza,si-atunci...le-am avea pe toate,Mosule...
miercuri, noiembrie 05, 2008
Democratia si statul de drept
Pentru a fi functionala, o societate are nevoie de reguli. Insesi principiile democratiei, pentru a deveni functionale, depind de existenta statului de drept, pentru ca absenta acestuia duce la subminarea principiilor democratice, creand regimuri hibride, care arata bine pe hartie, dar cu deficiente democratice seriose in practica.
Forma cea mai periculoasa a pervertirii unei democratii prin ne-aplicarea legilor este capturarea statului de catre asa numitele elite pradatoare. Institutiile si resursele statului sunt monopolizate de o elita politica si economica care le deturneaza in folos propriu, iar interesul cetateanului este neglijat. Acest fenomen se instaleaza usor, profitand de ambiguitatea legislativa sau imaturitatea regimurilor democratice incipiente; odata i
nstalat, fenomenul devine o plaga greu de combatut, pentru ca antreneaza in joc intreaga clasa politica ce trage foloase de pe urma situatiei. In acest joc extrem de profitabil, nimeni nu are interesul de a schimba ceva sau de a-i responsabiliza pe cei ce fac uz de pozitia lor utilizand resursele statului in interes personal. Se creeaza o solidaritate trans-partinica, dincolo de coloraturile politice, pentru ca partidele functioneaza drept cluburi de afaceri. Opozitia politica, al carei rol este acela de a veghea respectarea regulilor de catre putere, nu are nici ea interes sa sparga regulile jocului, pentru ca aceste reguli o vor avantaja la randu-i atunci cand va prelua puterea.
Cum natura umana este coruptibila, a miza pe integritatea acesteia ca obstacol in calea abuzurilor si a coruptiei este cel putin o naivitate. Unul dintre cei mai importanti garanti impotriva acestora il reprezinta Justitia. Dar pentru a-si exercita aceasta functie, Justitia trebuie sa fie independenta. Procurorii, la randul lor - fie ca sunt magistrati independenti sau agenti executivi - trebuie sa isi exercite profesia in numele Justitiei si al legii, nu in numele unor interese private. Imixtiunea politicului in activitatea procurorilor nu este in sine un lucru daunator, atata vreme cat politicul actioneaza in numele reis publicai, al binelui public. La fel cum independenta de jure a procurorilor nu garanteaza impartialitatea si autonomia lor de facto. De aceea, principala provocare este aceea de a identifica modalitatea cea mai eficienta prin care, intr-un context anume, este posibila o mai buna aplicare a legii si consolidarea statului de drept.

O democraţie liberă, care încurajează participarea tuturor elementelor societăţii la procesul de formare a voinţei politice, trebuie să structurată sub forma unui stat de drept. Democraţia şi statul de drept constituie o uniune indivizibilă. Prin statul de drept înţelegem toate principiile şi procedurile prin care se garantează libertatea individului şi participarea acestuia la viaţa politică. Statul de drept se află la polul radical opus al statului poliţienesc. În această ultimă formă de stat, cetăţenii sunt supravegheaţi permanent "de sus", trăind sub ameninţarea constantă a intervenţiilor aparatului omniprezent al securităţii statului. Ei se simt controlaţi şi monitorizaţi în toate domeniile vieţii lor, ceea ce otrăveşte relaţiile sociale dintre oameni. În ciuda tuturor încercărilor de a păcăli statul, cetăţenii nu se pot sustrage niciodată autorităţii statale.Cine nemulţumesc puterea sunt arestaţi sau şicanaţi, îşi pierd locul de muncă sau sunt internaţi în lagăre, fără să aibă parte de un proces drept. În cazul în care sunt aduşi în faţa legii, ei văd că judecătorii nu sunt altceva decât alţi funcţionari angajaţi de conducerea politică, ceea ce face ca justiţia să nu fie deloc independentă. Administrarea justiţiei este în acest tip de sisteme doar una dintre nenumăratele tehnici de organizare destinate punerii la dispoziţia statului a "materialului uman". Cetăţenii simpli nu vor şti astfel niciodată dacă nu au fost deja luaţi în vizorul autorităţilor, iar această nesiguranţă îl face dependent şi neliber. La nivel privat, legea pare să funcţioneze normal — şi în dictaturi sunt pedepsiţi cei care încalcă regulile de circulaţie sau hoţii. Oamenii nu se pot însă bizui prea mult pe acest lucru, pentru că doar dictatorul sau p
artidul de stat poate decide ce este legal sau nu.Motto:"Odata cu Revolutia Franceza democratia a incetat sa mai fie doar un cuvant literar si a devenit parte a vocabularului politic." Ernest Weekley
Democratia este o forma de organizare si conducere politica a societatii prin consultarea cetatenilor, tinand cont de vointa acestora, de interesele si aspiratiile de progres ale tarii. Este guvernarea de catre popor, puterea suprema revenind poporului si fiind exercitata direct de el sau de catre reprezentantii alesi conform unui sistem electoral liber.
Ca forma de organizare si conducere politica a societatii, democratia presupune doua parti: conducatori si condusi (guvernanti si guvernati), prin consens intre cele doua parti. Detinatorii puterii politice, indiferent care ar fi apartenenta lor de grup social, trebuie sa reprezinte vointa majoritatii poporului.
Democratia este un tip de regim politic dar si un mod de viata. Ea este produsul societatilor dar este si producatoare de viata si de stiluri colective de existenta. Studiul democratiei cuprinde un ansamblu de legi care guverneaza viata colectiva, sentimentele sociale, emotiile etc.
Lumea democratiei este astazi raspandita in spatiul geo-politic. Democratia moderna s-a intemeiat in societatea capitalista prin conceptele de: libertate, egalitate a sanselor, recunoasterea drepturilor omului, minimum de interventie a statului, maximum de autonomie. Mecanismele care ajuta democratia sa lucreze s-au realizat treptat.
Democratia s-a regasit, de-a lungul istoriei sale, sub doua forme: democratie directa si democratie reprezentativa. In prima varianta, de democratie directa, toti cetatenii puteau participa la luarea hotararilor de interes public, fara a se folosi de reprezentanti alesi sau numiti. Acest sistem este practi
cabil doar in cadrul unor societati cu un numar restrans de membrii. Atena Antica a fost prima democratie din lume care s-a condus pe acest principiu. Societatile moderne, numeroase si complexe de astazi se ghideaza, insa, dupa principiul democratiei reprezentative. In acest tip de democratie reprezentativa, cetatenii aleg reprezentanti oficiali care iau hotarari politice, elaboreaza legi si administreaza programe spre binele public. Toate democratiile reprezentative sunt sisteme in care hotararile publice sunt luate conform opiniei majoritatii cetatenilor.Pentru ca in mod real societatea sa se bazeze pe o organizare si pe o conducere politica democratica, trebuie sa se respecte anumite reguli sau principii de baza.
joi, iunie 05, 2008
Cum voi organiza ziua de 1 Iunie ca invatator

1 iunie, Ziua Copilului - este ziua in care se celebreaza miracolul nasterii, miracolul puritatii dar si intoarcerea la inocenta. Nu exista limite de varsta cand vine vorba de a sarbatori Ziua Copilului. Oricare dintre noi, pitic sau voinic, are voie sa se simta copil… si chiar este necesar ca macar o data pe an sa lasam in urma problemele de zi cu zi care, sa zambim curat, sa ne aducem aminte de parinti si sa simtim ca ludicul infloreste in inimile noastre.
Imi amintesc cum, atunci cand eram mai mica, asteptam cu mare nerabdare aceasta “sarbatoare”… stiam ca toti din jurul meu ma vor pupa, stiam ca ma astepta un cadou acasa, iar de data aceasta eram sigura ca nu e de la Mos Craciun sau de la Iepurila; stiam ca la scoala voi primi o portocala si o bombonica si nimeni nu ne va cere teme. Ba mai mult, stiam ca de 1 iunie vom merge ori in pajrc cu doamna invatatoare, ori la muzeu.
Eu in calitate de invatator voi avea grija ca de 1 iunie elevii mei sa aiba parte de cea mai fericita zi din viata lor si le voi oferi o zi speciala.In acea zi voi organiza o mica excursie intr`un parc de distractie sau intr`o gradina zoologica si le voi oferi si un mic cadou de care sa se bucure si sa imi ofere un zambet "colorat"
al lor.Dupa care voi organiza si mai multe concursuri.Imi amintesc ca domna diriginta din generala mereu avea grija de noi si de 1 iunie nicodata nu uita nicodata sa ne ofere cate o bomboana sau o ciocolata de trufe(preferate ei) si sa ne ureze "La multi ani!".
Da, 1 iunie nu este un “eveniment” de neglijat… Si va indemn, cu mare drag… macar de 1 iunie, Ziua Copilului, fiti inca o data copii! Era sa si uit de aceasta zi. Bine ca n-am facut-o ! Am constientizat importanta acestei zile, acum 10 minute, la 9:15, cand primesc un telefon de la tatal meu. N-a facut altceva decat sa-mi reaminteasca ca eu sunt copilul lui. El spunea: 'Si cand eu o sa am 110 ani, si tu 80, tot copilul meu esti.'. Pana la urma de ce n-as merita eu, azi, un 'La Multi Ani', la 20 de ani ? Cu totii meritam, caci in fiecare dintre noi se regaseste cate un copil !Sa fii copil la 20 de ani, nu presupune inconstienta. Sa fii copil, la 20 de ani, este atunci cand mananci o bomboana ... si mai mananci inca una. Sa fii copil, la 20 de ani, este atunci cand razi, te bucuri, esti fericit. Sa fii copil, la 20 de ani, este sa joci sotron, daca ti se ofera ocazia.
marți, mai 06, 2008
Ce, cum, cat, cand mancam ?
Mananca ceea ce iti place
De ce nu ne mai putem bucura de o mancare buna, in proportii moderate, fara sa ne simti vinovati?Autorul cartii "Femeile din Franta nu se ingrasa" sustine ca modul cel mai simplu de a-ti mentine o silueta de invidiat, bucurandu-te totusi de ceea ce mananci este acela de a adopta un mod cat mai simplu de a servi mancarea in portii moderate, alimentele consumate sa fie cat mai proaspete si sanatoase, de a te relaxa si de a te bucura de o cina linistita alaturi de familia si prietenii tai.Exista locuri unde rata obezitatii a avut anii la rand un nivel scazut, pana sa apara produsele de fast-food.Este posibil insa sa mananci ceea ce iti place fara sa te simti vinovat si fara sa tii regimuri drastice de slabire daca urmezi urmatoarele sfaturi:
- Incepe masa cu o supa. Aceasta traditie japoneza este una dintre cele mai bune strategii in a da jos kilogramele in plus datorita faptului ca te vei simti mai satul si astfel vei mananca mai putin la pranz si cina.
- Pranzul masa principala a zilei. Principala explicatie pentru care pranzul trebuie sa fie masa principala a zilei este aceea ca mancarea este digerata mult mai usor intre orele 10-2 dupa-amiaza. Sunt oamenii care au confirmat ca au reusit sa slabeasca urmand aceasta metoda.
- Gandeste-te la calitate,nu la cantitate. Francezii sunt de parere ca daca mancarea este facuta din alimente cat mai proaspete si este aromata poti sa te simti satul chiar daca portiile sunt mici. In esenta, ceea ce conteaza este calitatea mancarii si nu cantitatea acesteia.
- Incearca sa combini cat mai multe arome. Poti face combinatii intre dulce, sarat, amar si acru, in final obtinand o mancare extraordinara.
- Alege o mancare cat mai "colorata". Este foarte importanta culoarea mancarii deoarece cu cat este mai colorata cu atat te imbie mai mult.Japonezii de exemplu, consuma alimente precum masline, broccoli, ardei rosu, ceapa care au diferite culori, oferind mancarii un colorit deosebit.
- Foloseste grasimi vegetale. Grasimile vegetale, precum uleiul de masline sau uleiul de rapitza dau un gust deosebit legumelor astfel determinandu-te sa consumi din ce in ce mai multe legume. Un studiu realizat in Spania a aratat ca cei care au consumat ulei de masline in mod frecvent au mancat mai multe legume decat cei care nu au consumat ulei de masline. O alimentatie bogata in fructe si legume te ajuta slabesti intr-un mod sanatos.
- Atunci cand mananci nu trebuie sa faci si alte activitati. Nu este recomandat sa mancam atunci cand ne uitam la televizor, cand citim, atunci cand ne plimba sau cand conducem masina.De exemplu, in Japonia este considerat nepoliticos daca mananci in timp ce te plimbi pe strada. In Franta de asemenea nu exista suporturi pentru cestile de cafea in masini deoarece ei nu beau cafea in timp ce conduc.Trebuie sa avem grija ca atunci cand mancam sa nu facem nimic altceva in afara de acest lucru.Daca ne-am uita la televizor in timp ce am manca sau am face orice alta activitate, nu ne-am mai concentra suficient asupra mancarii existand riscul sa mancam mult si nici macar sa nu realizam acest lucru.
- Intotdeauna sa mananci la ore fixe. Unul din motivele pentru care femeile din Franta nu se ingrasa este datorat faptului ca ele mananca de trei ori pe zi. Oamenii fac gresala de a reduce numarul de mese pe zi astfel crezand ca vor consuma mai putine calorii, insa acest lucru te va indemna sa mananci mai mult seara. Studiile arata ca cei care mananca dimineata sunt mai slabi decat cei care nu servesc masa de dimineatza.
- Opreste-te din mancat inainte de a te satura. Desigur, nu iti sugeram sa te infometezi dar nici sa mananci pana nu mai poti. Trebuie sa mananci cu 20% mai putin decat o faci de obicei, explica Brandley Willcox co-autor la cartea "Planul de dieta Okinawa".El spune ca daca lasi furculita jos cand simti prima data ca te-ai saturat, acest lucru pfera creierului tau o sansa de a intelege ca te-ai saturat.
- Mananca doar cand ti-e foame. Americanii mananca din multe alte motive in afara de senzatia de foame, in special din plictiseala, singuratate, stres sau teama."Nu poti gasi solutia in mancare a fiecarei probleme din viata ta si sa te astepti sa fii slab ." spune Dr.Katz. De asemenea, tot el afirma ca daca mananci din plictiseala gaseste-ti un hobby sau daca faci acest lucru din cauza stresului, invata sa meditezi sau sa faci yoga.
- Serveste cina impreuna cu alte persoane. Sa mananci cu familia sau prietenii in ciuda faptului de a manca singur, la birou, in masina, este un obicei gasit in multe culturi.Nu doar prietenia face masa mai usoara ci o si diminueaza prin faptul ca nu te concetrezi doar aspura mancarii ci si a prietenilor."Mancand cu alte personae, iti restrictionezi comportamentul obisnuit." spune Dr. Katz.Tot el afirma ca mancand mai incet, savurezi mancarea mai mult, astfel incat te vei satura cu mai putin decat mananci de obicei.
- Savureaza un pahar cu vin. Un specific al meselor frantuzesti si grecesti este consumul vinului, acesta aducand o atmosfera placuta, vesela. Vinul contine antioxidanti fiind responsabil pentru rata scazuta a bolilor cardiovasculare si a mortalitatii,in ciuda consumului unor diete grase, specifice acestor culturi.In timp ce anumite studii arata ca tindem sa mancam mai mult, o cercetare finala indica faptul ca cei care servesc bauturi in timpul mesei mananca mai putin decat cei care nu o fac.
- Fa miscare. Populatia din tarile asiatice, Franta si cele mediteraneene este mai slaba deoarece este mai active, mergand mult pe jos.Acest lucru poate functiona, de asemenea, si pentru americani.Un studiu facut asupra americanelor releva faptul ca locuitorii din centrul oraselor sunt mai usori cu 6 kg decat omologii lor din suburbia, deoarece acestia fac mai multa miscare pana la locul de munca, necirculand doar cu masina.
- Alte situri:
- http://gastronomie.ele.ro/Sfaturi_de_slabire_din_lumea_intreaga_--a534.html
- http://www.slabire.info.ro/articole_detalii.php?id=29&pag=1&par=0
- http://citynews.ro/Cum-ce-si-cand-mancam+5827
- http://www.nicenet.ro/index.php?action=fullnews&id=247192&category=1014&category_name=moda
- http://citynews.ro/Cum-ce-si-cand-mancam+5827
- http://citynews.ro/Ce-inseamna-sa-mananci-sanatos+8232
- http://citynews.ro/Alimentele-bogate-in-zahar+8160
- http://citynews.ro/Energetica-plantelor-alimentare-si-anotimpurile+8078
marți, aprilie 15, 2008
joi, martie 06, 2008
Cum voi socializa copii din postura de invatator

Cum ii voi invata pe elevi sa socializeze?Aceasta este poate cea mai obisnuita intrebare pe care si-o puninvatatorii. Socializarea este procesul prin care tinerii dintr-o anumita cultura invata regulile, traditiile si tipurile de interactiuni acceptabile ale societatii in care traiesc. Indiferent daca sunt la scoala sau acasa, copiii vor socializa. Prin urmare intrebarea care se pune este de fapt : care este cel mai bun agent al socializarii? Realizand ca in momentul in care un elev absolva liceul nu va mai fi niciodata inchis intr-un mediu cu persoane de exact aceeasi varsta, cineva poate sa-si puna intrebariprivind rorul scolii in privinta socializarii.Astfel individul trebuie format de mic, in cadrul gradinitei pentru a putea comunica cu cei din jur: prieteni, adulti, oameni provenind din alte tari. Cum se poate realiza acest lucru: prin diferite metode utilizate in scoala, cum ar fi cele traditionale:povestirea,conversatia,exercitiul,mai nou metoda braimstorming,prin care se dezvolta vocabularul,dar nu numai,ci si,capacitatile intelectuale de comnicare si dezvoltarea vocabularului.
O noua metoda de formare este insusirea unei limbi des intalnite in strainatate, ca limba engleza, iar o alta mult mai eficacee fiind utilizarea calculatoruluicu diversele lui cai de acces la
comunicare date de web.

Individul trebuie initializat de la o varsta frageda in "tainele" vaste ale calculatorului.
Invatamântul are acum, mai mult ca niciodata, un rol crucial în formarea indivizilor independenti si responsabili. Sistemele educative trebuie sa ofere tinerilor ocazia de a dobândi cunostinte, atitudini si competente esentiale în urmatoarele domenii cheie, strâns legate unele de altele:pregatirea pentru viata într-o societate democratica;pregatirea pentru lumea muncii;pregatirea pentru viata culturala.

Scoala trebuie sa se adapteze pentru a face fata acestor evolutii, prin stimularea socializarii politice a elevilor, prin pregatirea pentru învatarea permanenta si prin asigurarea exercitarii directe a drepturilor omului si democratiei participative în scoli. Socializarea politica nu este scopul primordial al scolilor, dar este o modalitate de formare a capacitatilor care pun bazele culturii politice viitoare. În literatura de specialitate sunt identificate trei tipuri de actiuni utilizate în sistemul de învatamânt:
-socializarea politica directa intentionata (discipline scolare: istoria, stiintele economice, studiile politice si educatia civica);
-socializarea politica indirecta intentionata (cunostinte, deprinderi si mentalitati care nu sunt politice în sine, dar care exercita influenta asupra însusirii ulterioare a cunostintelor politice specifice);
-socializarea politica indirecta neintentionata (situatii de învatare informala).
Aceste mecanisme actioneaza prin intermediul curriculum-ului formal, non-formal si informal, dar si prin intermediul asa-numitului "curriculum ascuns".
- http://www.civica-online.ro/resurse/curriculum.html
- http://www.romanothan.ro/romana/studii/concepte/sclzr.htm
- http://www.didactic.ro/discipline
joi, ianuarie 10, 2008
UE 1957 - 50 de ani de unitate în diversitate

La nunta de aur a Uniunii Europene au fost prezenţi şi cei doi nepoţi mai tineri, România şi Bulgaria. S-au prins în hora mare a celor 27 de state membre, au dănţuit şi cîntat. "Juntos desde 1957", "Toge
ther since 1957", "Enesemble depuis 1957" a sunat aproape la fel în româneşte sau în limba fratelui geamăn de la sud de Dunăre. Alte state, cu vechime în Uniunea Europeană, au închis ochii într-o reverie care ar fi trezit suspiciuni, legate de soarta legămîntului dintre ţările membrii. Şi-au adus aminte că, în 2005, Olanda şi Franţa au respins, prin referendum, Constituţia Europeană. Încă se caută soluţii pentru depăşirea unui astfel de blocaj instituţional. Franţa a surprins, mai ales că se găseşte alături de Germania (de Vest), Italia, Belgia şi Luxembourg printre statele care au aranjat primele cărămizi albastre la temelia Uniunii Europene acum 50 de ani, semnînd, la 25 martie 1957, Tratatul de la Roma. Evident, la momentul respectiv o Constituţie comună nu era anticipată, mai ales că uniunea nu viza chestiuni de ordin politic. Să ne amintim că numele complat al tratatului era Tratat de instituire a Comunităţii Economice Europene. Totuşi, un alt tratat vine şi amendează tocmai chestiunea "economică". Acest cuvînt este exclus atît din numele comunităţii nou create, cît şi din cel al tratatului. Ultimul pas era intrarea acestuia în vigoare, la 1 ianuarie 1958, alături de alte tratate. După 49 de ani, România se simte, se recunoaşte şi este recunoscută ca membru cu drepturi depline a ceea ce, cu cinci decenii în urmă, apărea ca un proiect exclusivist pentru acei care vedeau Uniunea Europeană ca un soi de Utopie Europeană, banalizînd orice idee de cooperare între state prin simpla respingere a unui proiect european comun. Cu toate acestea, "cei şase" şi-au continuat ideea, au conturat-o aşa cum au ştiut mai bine. Evident că tratatul iniţial a suferit anumite ajustări, completări, modificări prin tratate ulterioare. Documentele existente au fost reunite într-unul singur, Tratatul de la Nisa, dar păstrînd însă Tratatul Comunităţii Europene ca o secţiune de sine stătătoare în cadrul său.





